Colesterol mărit: ce spun analizele despre riscul dumneavoastră

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Un buletin de analize cu o valoare încercuită sau marcată cu asterisc produce, de obicei, două reacții: panică sau minimalizare. Niciuna nu este utilă, pentru că un profil lipidic nu se citește izolat. Aceeași valoare a colesterolului poate fi acceptabilă la o persoană și clar problematică la alta.

Ce măsoară fiecare valoare

Colesterolul LDL este parametrul central. LDL transportă colesterolul către țesuturi, iar excesul se depune în pereții arteriali, contribuind la formarea plăcilor de aterom. Relația dintre nivelul de LDL și riscul de boală cardiovasculară este cauzală, nu doar o asociere statistică — de aceea LDL este ținta principală a tratamentului.

Colesterolul HDL participă la transportul invers, dinspre țesuturi către ficat. Valorile mici sunt asociate cu risc crescut, dar HDL nu este o țintă terapeutică: creșterea lui medicamentoasă nu s-a dovedit benefică.

Trigliceridele cresc în context de exces caloric, consum de alcool, zaharuri rafinate, obezitate abdominală și diabet insuficient controlat. Valorile mari se însoțesc frecvent de HDL scăzut.

Colesterolul non-HDL se obține scăzând HDL din colesterolul total și cuprinde toate fracțiunile aterogene. Este util mai ales la persoanele cu trigliceride crescute sau cu diabet.

Lipoproteina (a) este determinată predominant genetic. Se recomandă măsurarea cel puțin o dată în viață, fiindcă valorile mult crescute indică un risc suplimentar care nu se vede în profilul lipidic obișnuit.

De ce nu există o valoare bună pentru toată lumea

Aceasta este partea cel mai des neînțeleasă. Valorile-țintă pentru LDL depind de riscul cardiovascular total, nu de un prag unic tipărit pe buletinul de analize. O persoană de 45 de ani, nefumătoare, cu tensiune normală și fără antecedente, și o persoană care a avut deja un infarct au ținte diferite pentru aceeași valoare măsurată.

Riscul total se estimează pornind de la vârstă, sex, fumat, tensiune arterială și colesterol, folosind instrumente dedicate precum diagramele SCORE2. La persoanele cu diabet, boală renală cronică sau boală cardiovasculară deja documentată, estimarea se face diferit, pentru că riscul este de la început ridicat.

Concluzia practică: intervalul de referință de pe buletin este orientativ. Interpretarea aparține medicului, după evaluarea întregului context.

Când colesterolul mare are cauză genetică

Hipercolesterolemia familială este mai frecventă decât se crede și rămâne adesea nediagnosticată. Elemente care o sugerează:

• valori ale LDL mult peste limită, disproporționate față de stilul de viață
• rude de gradul întâi cu colesterol foarte mare
• evenimente cardiovasculare la vârstă tânără în familie — infarct sau accident vascular sub 55 de ani la bărbați, sub 60 la femei
• depuneri de colesterol vizibile la nivelul tendoanelor sau în jurul ochilor

În aceste situații, evaluarea rudelor apropiate este justificată.

Ce se poate face prin stil de viață

Modificarea alimentației și a activității fizice rămâne fundamentul, indiferent dacă se adaugă sau nu medicație. Ce are efect documentat: reducerea grăsimilor saturate și eliminarea grăsimilor trans, creșterea aportului de fibre, legume, fructe, leguminoase, pește, ulei de măsline, activitate fizică regulată de intensitate moderată, normalizarea greutății, oprirea fumatului și limitarea alcoolului.

Amploarea efectului variază individual și, în multe cazuri, nu este suficientă singură — mai ales la persoanele cu risc înalt sau cu o componentă genetică. Aceasta nu este o eșuare a pacientului, ci o caracteristică a bolii.

Despre tratamentul medicamentos

Decizia de a iniția medicație hipolipemiantă, alegerea clasei și a dozei aparțin medicului, după evaluarea riscului total. Câteva principii utile de știut: tratamentul este de lungă durată, valorile bune obținute nu înseamnă că se poate întrerupe, iar eventualele efecte adverse — cel mai frecvent dureri musculare — se discută cu medicul, nu se rezolvă prin oprirea de la sine a tratamentului, fiindcă există alternative.

Ce include evaluarea cardiologică

Dincolo de profilul lipidic, evaluarea urmărește dacă există deja consecințe și care este riscul global: măsurarea tensiunii, glicemie sau hemoglobină glicozilată, circumferința abdominală, ECG, iar în funcție de context ecocardiografie și indicele gleznă-braț, care poate depista o afectare arterială periferică asimptomatică.

Pentru o evaluare completă a factorilor de risc, vedeți pagina despre risc cardiovascular, diabet și colesterol sau articolul despre controlul cardiologic după 40 de ani.

Programare: 0749 482 777 · Bulevardul Unirii 13, Bacău