Tensiune mare fără simptome: de ce este periculoasă

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Cea mai frecventă frază pe care o aud de la pacienții cu valori tensionale mari este: „dar eu mă simt bine”. Este perfect adevărat — și exact acesta este motivul pentru care hipertensiunea rămâne una dintre cele mai subtratate afecțiuni. Nu doare, nu limitează activitatea și nu dă niciun semnal de alarmă. Efectele ei se acumulează în ani, silențios.

Mitul durerii de cap

Există convingerea larg răspândită că tensiunea mare se anunță prin durere de cap. În realitate, cefaleea nu este un indicator util: apare la persoane cu tensiune normală și lipsește la majoritatea celor cu valori mari. Folosirea durerii de cap ca „senzor” al tensiunii duce la două erori — luarea medicației doar când doare capul și presupunerea că, în absența durerii, valorile sunt bune.

Singura modalitate de a ști este măsurarea.

Ce se întâmplă în lipsa simptomelor

Presiunea crescută solicită permanent arterele și inima. Consecințele se instalează treptat:

• Arterele se rigidizează și dezvoltă mai rapid ateroscleroză
• Inima se îngroașă, pentru că lucrează contra unei rezistențe mai mari. Hipertrofia ventriculară stângă evoluează, în timp, spre insuficiență cardiacă
• Creierul — hipertensiunea este principalul factor de risc modificabil pentru accidentul vascular cerebral
• Rinichii își pierd progresiv funcția de filtrare
• Ochii suferă modificări la nivelul vaselor retiniene

Niciunul dintre aceste procese nu produce simptome în fazele inițiale. Când apar simptomele, leziunile sunt deja instalate — parțial ireversibil.

Ce valori contează

Hipertensiunea rămâne definită la valori de cabinet de 140/90 mmHg sau mai mari. Noutatea ghidului european din 2024 este introducerea unei categorii intermediare, de tensiune arterială crescută, pentru valori sistolice de 120–139 mmHg sau diastolice de 70–89 mmHg. Rațiunea este simplă: riscul cardiovascular nu sare brusc la un prag, ci crește continuu, iar unele persoane din această zonă intermediară beneficiază de intervenție.

Ce înseamnă practic pentru dumneavoastră: valorile „aproape normale” nu mai sunt automat liniștitoare. Ele se interpretează în funcție de riscul cardiovascular global — vârstă, fumat, colesterol, diabet, antecedente familiale.

De ce o singură măsurătoare nu ajunge

Tensiunea variază pe parcursul zilei și este influențată de emoție, cafea, efort și chiar de drumul până la cabinet. Există persoane cu valori mari doar la medic — efectul de „halat alb” — și, invers, persoane cu valori normale în cabinet și crescute în restul zilei, situație mai riscantă tocmai pentru că trece neobservată.

De aceea diagnosticul se bazează pe măsurători repetate, iar cea mai completă imagine o oferă monitorizarea ambulatorie a tensiunii pe 24 de ore, care înregistrează și valorile nocturne. Măsurătorile de acasă, făcute corect, sunt la fel de importante — tehnica este descrisă în articolul despre măsurarea tensiunii la domiciliu.

Trei greșeli frecvente în tratament

Oprirea medicației când valorile se normalizează. Valorile bune înseamnă că tratamentul funcționează, nu că problema a dispărut. Întreruperea duce, în majoritatea cazurilor, la revenirea valorilor mari în câteva zile sau săptămâni.

Luarea medicației „la nevoie”. Antihipertensivele se administrează continuu, conform schemei stabilite. Administrarea intermitentă lasă organismul expus fluctuațiilor.

Ajustarea dozelor pe cont propriu, în funcție de o măsurătoare izolată. Orice modificare aparține medicului, care evaluează tendința, nu un singur număr.

Când apelați 112

Valorile foarte mari însoțite de următoarele semne reprezintă urgență, nu motiv de programare:

• durere în piept sau lipsă de aer severă
• durere de cap intensă, apărută brusc, diferită de orice ați avut
• tulburări de vedere, vorbire dificilă, asimetrie facială
• slăbiciune într-o parte a corpului
• confuzie sau stare de somnolență neobișnuită

Ce include evaluarea la cabinet

Scopul nu este doar să stabilim dacă aveți hipertensiune, ci și dacă a produs deja modificări. Evaluarea cuprinde măsurători corecte repetate, istoricul personal și familial, revizuirea medicamentelor, ECG și, frecvent, ecocardiografie pentru a verifica grosimea pereților și funcția ventriculului stâng. Se adaugă analize de sânge pentru funcția renală, glicemie și profil lipidic, plus estimarea riscului cardiovascular global.

Detalii pentru pacienții din Bacău pe pagina dedicată hipertensiunii arteriale.

Programare: 0749 482 777 · Bulevardul Unirii 13, Bacău